Curiozitatea copiilor - tot ce trebuie să știe părinții despre acest subiect + cum îi pot proteja pe micuți de potențialele pericole din locuință

Curiozitatea este un instinct natural al ființelor umane și este unul deosebit de puternic în rândul copiilor. Pe măsură ce cresc, bebelușii devin din ce în ce mai interesați de lumea din jurul lor și încep să exploreze tot ce le cade în mână. Aceasta este o parte importantă a dezvoltării lor, deoarece îi ajută să învețe și să dezvolte noi abilități.

Cu toate acestea, în calitate de părinte, este responsabilitatea ta să te asiguri că micii exploratori sunt în siguranță în timp ce își satisfac curiozitatea. În acest articol vom discuta despre importanța curiozității la copii și vom explora diverse modalități de a transforma casa într-un spațiu lipsit de pericole, pentru a te asigura că micuții sunt în siguranță în timp ce se familiarizează cu mediul înconjurător.

1. Curiozitatea copiilor - De ce este importantă?

Curiozitatea copiilor este o pornire firească și joacă un rol crucial în dezvoltarea lor. Este forța motrice din spatele dorinței lor de a explora și de a învăța despre lumea din jurul lor. Atunci când copiii sunt curioși, aceștia sunt motivați să pună întrebări, să investigheze și să experimenteze. Acest lucru, la rândul său, îi ajută să dezvolte noi abilități și să înțeleagă cum funcționează lucrurile.

În plus, curiozitatea îi ajută pe copii să dezvolte un sentiment de uimire și să își dezvolte imaginația. Ea îi încurajează să gândească creativ și să vină cu idei noi. Copiii curioși sunt, de asemenea, mai predispuși să fie perseverenți, deoarece vor continua să încerce până când vor găsi răspunsul la o întrebare care îi sâcâia de ceva timp sau soluția pe care o caută.

Cercetările au arătat un aspect important: curiozitatea joacă un rol crucial în dezvoltarea cognitivă, ajutându-i pe copii să dezvolte abilități de gândire critică, abilități de rezolvare a problemelor și abilități ce necesită un nivel ridicat al creativității. 

Curiozitatea copilului nu este importantă doar pentru dezvoltarea lui, ci și pentru bunăstarea lui. Studiile au constatat că un copil curios tinde să fie mai rezistent, mai puțin anxios și mai puțin predispus la comportamente riscante. Prin încurajarea și cultivarea curiozității copiilor, îi poți ajuta să se dezvolte și să devină indivizi încrezători, capabili, cu trăsături bine conturate ale personalității.

Pe măsură ce copiii cresc, interesele se modifică, influențând tipul de curiozitate pe care îl manifestă. Psihologii și experții în îngrijirea copiilor au studiat pe larg conceptul de curiozitate la copii și etapele sale de dezvoltare.

În cartea sa, „The Nurture Assumption: Why Children Turn Out the Way They Do", Judith Rich Harris explică faptul că bebelușii se nasc cu o curiozitate inerentă, care este necesară pentru supraviețuire. Bebelușii sunt curioși în mod natural față de lume și învață prin descoperirea mediului în care trăiesc, iar această explorare duce la noi experiențe de învățare.

Cu toate acestea, deși curiozitatea este esențială pentru dezvoltarea copiilor, ea poate fi periculoasă, dacă nu este supravegheată corespunzător. Pe măsură ce bebelușii cresc și își dezvoltă mobilitatea corporală, încep să exploreze tot ceea ce îi înconjoară, inclusiv lucruri care pot fi dăunătoare sau periculoase. Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă părinții atunci când vine vorba de siguranța copiilor este transformarea casei într-un spațiu sigur pentru copii.

De la prize expuse la margini ascuțite, există numeroase potențiale pericole pentru un copil curios și plimbăreț. În acest articol vom discuta despre importanța curiozității în rândul copiilor, despre beneficiile securizării casei pentru a crea un spațiu sigur pentru cei mici și despre câteva sfaturi practice pentru a duce la bun sfârșit acest proiect, instalând sisteme de siguranță pentru copii în zonele cele mai importante.

2. Curiozitatea copilului - Etapele de dezvoltare a curiozității la copii

Conform teoriei dezvoltării cognitive a lui Jean Piaget, copiii trec prin patru stadii de dezvoltare cognitivă: senzorio-motor, pre-operațional, operațional concret și operațional formal. În rândurile de mai jos va fi prezentat fiecare stadiu în parte, alături de câteva sugestii pentru părinți.

1. Stadiul senzorio-motor

În etapa senzorio-motorie, care durează de la naștere până la vârsta de 2 ani, copiii sunt curioși în mod natural și descoperă mediul înconjurător cu ajutorul simțurilor. Ei își folosesc ochii, urechile, nasul, gura și mâinile pentru a învăța despre tot ce se află în imediata lor apropiere.

Beneficiile de a instala protecții pentru copii:

Instalarea unor sisteme de protecție a bebelușilor este o parte esențială pentru a asigura siguranța copilului tău și pentru a-i stimula curiozitatea într-un mediu lipsit de primejdii. Eliminând potențialele pericole și creând un mediu sigur, îi poți oferi copilului tău libertatea de a explora și de a învăța fără riscul de a se răni.

Unele dintre beneficiile instalării de protecții pentru copii și sisteme de siguranță includ:

1. Risc redus de rănire: securizarea casei pentru protejarea celor mici contribuie la reducerea pericolului de accidentare din cauza unor primejdii precum marginile ascuțite, prizele electrice expuse și obiectele mici, cu care se pot sufoca, în urma ingerării.
2. Liniște sufletească: Faptul că știi că locuința ta este un mediu sigur îți poate oferi liniște sufletească și îți poate permite să te relaxezi și să te bucuri de timpul petrecut cu copilul tău. 
3. Încurajarea explorării: Prin crearea unui mediu sigur, îți poți încuraja copilul să exploreze și să învețe fără teama de a fi rănit sau de a se răni.
4. Descoperirea conceptelor de siguranță și responsabilitate: Prin instalarea unor sisteme de securitate poți învăța copilul despre importanța siguranței, a limitelor, a ceea ce are și nu are voie să facă și ce înseamnă să fie responsabil. 
5. Somn îmbunătățit: Un mediu sigur poate, de asemenea, să îmbunătățească calitatea somnului copilului tău, deoarece acesta se poate odihni fără întreruperi sau pericole.

Sfaturi practice pentru a crea un spațiu sigur pentru bebeluși: 

Acum că am discutat despre cât de importantă este curiozitatea celor mici și despre beneficiile pe care le oferă instalarea unor sisteme de protecție, să analizăm câteva sfaturi practice pentru a garanta siguranța copilului în casă și ce pași trebuie urmați.

Conceptul de „babyproofing” este unul bine-cunoscut și reprezintă un pas esențial pentru a te asigura că cei mici sunt în siguranță în timp ce explorează împrejurimile. Iată câteva sfaturi practice pentru a te ajuta să începi:

1. Așază-te în patru labe și privește casa din perspectiva copilului. Acest lucru te va ajuta să identifici potențialele pericole! 
2. Verifică dulapurile și sertarele: 

Dulapurile și sertarele pot fi periculoase pentru copii, mai ales dacă acestea conțin obiecte ascuțite sau dăunătoare. Poți instala opritoare pentru sertare și uși, pentru a împiedica accesul copilului la aceste obiecte. Astfel, copilul nu va putea ajunge la obiecte periculoase, cum ar fi produsele de curățenie (ce conțin substanțe chimice nocive) și obiectele ascuțite. 

3. Acoperă prizele electrice: 

Prizele electrice reprezintă un pericol comun pentru copii. Pentru a-l împiedica pe cel mic să introducă degetele sau obiecte în ele, ceea ce poate duce la un șoc electric, poți instala protecții pentru prize cu scopul de a acoperi prizele ce se află la îndemâna copilului. 

4. Fixează mobilierul:

Copiilor le place să se cațere și să exploreze, iar mobilierul nefixat poate fi periculos. Pentru a preveni răsturnarea lui, îl puteți ancora de perete cu ajutorul chingilor pentru mobilă. Acest lucru va împiedica mobila să cadă și să-l rănească pe cel mic. 

5. Instalează porți de siguranță: 

Porțile de siguranță sunt un element indispensabil atunci când vine vorba de protecția copilului în casă. Acestea pot fi folosite pentru a bloca zonele care nu sunt sigure pentru copii, cum ar fi scările sau camerele cu obiecte periculoase. Porțile de siguranță sunt disponibile în diferite dimensiuni și stiluri, astfel încât să o poți alege pe cea care se potrivește cel mai bine nevoilor tale. 

6. Folosește opritori de ușă:             

Instalează opritori de ușă din materiale moi, precum spumă, cauciuc sau silicon pe marginea sertarelor de la bucătărie, pe marginea ușilor pe care cel mic sigur le va deschide, pentru a le împiedica să se închidă de unele singure și să prindă degetele copilului. De asemenea, cel mic s-ar putea să trântească ușa peste cealaltă mână, fără să-și dea seama. Instalând aceste opritoare moi se poate evita un eventual accident. 

7. Îndepărtează pericolele de sufocare: 

Copiii mici descoperă lumea înconjurătoare folosindu-și mai ales simțurile tactile și gustative. Ei vor încerca să bage obiecte în gură pentru a identifica ce sunt acele obiecte. Ține obiectele mici, inclusiv monedele, bateriile, cheile, jucăriile cu piese mici, departe de micuț, deoarece acestea pot reprezenta un pericol de sufocare. 

8. Ține cablurile electrice la distanță: 

Folosește organizatoare de cabluri pentru a le ține la distanță, deoarece acestea pot reprezenta un pericol de sufocare, strangulare sau poate chiar un risc de electrocutare. 

9. Acoperă colțurile ascuțite:

Pentru a preveni rănirea copilului, poți acoperi marginile ascuțite ale mobilierului utilizând protecții de colțuri, alegând culori care se îmbină în mod armonios cu mobila. Acestea sunt realizate din materiale moi și vor amortiza impactul în cazul în care copilul se lovește de ele. 

10. Asigură-te că ferestrele nu reprezintă un pericol:

Instalează opritoare de ferestre pentru a preveni deschiderea lor de către cel mic. Este o linie foarte fină între curiozitatea de a explora lumea din afara casei și o căzătură de la etaj. Acesta nu este un risc pe care vrei să ți-l asumi. Folosește jaluzele motorizate sau țineți firele cu care le controlezi la o înălțime semnificativă, pentru a preveni strangularea accidentală. 

   11. Monitorizează temperatura apei: 

Reglează boilerul sau centrala ca maximul temperaturii să fie de 40 grade Celsius sau mai puțin, pentru a preveni arsurile. Cei mici vor încerca să vadă cât de fierbinte poate ajunge apa. În acest fel, vor fi protejați.

12. Un pătuț liber: 

Păstrează pătuțul copilului fără perne, pături și jucării suplimentare, pentru a reduce riscul de sufocare. Chiar dacă bebelușul nu poate dormi fără ursulețul său preferat, pătuțul nu ar trebui să fie umplut cu obiecte în plus, care l-ar putea sufoca în timpul unei nopți deosebit de agitate.

De asemenea, aceste obiecte pot fi suprapuse, iar bebelușul ar putea încerca să coboare din pătuț, urcându-se pe ele. Astfel, pot cădea din pătuț și se vor răni.

13. Depozitează corespunzător obiectele periculoase:

Substanțele chimice, medicamentele și alte articole periculoase trebuie depozitate în afara razei de acțiune a copiilor. Poți folosi opritori de dulapuri sau le poți pune într-un dulap înalt, pentru a le păstra în siguranță.

14. Folosește monitoare pentru bebeluși:

Sistemele de monitorizare pentru bebeluși sunt o modalitate excelentă de a supraveghea puiul în timp ce se joacă sau doarme într-o altă cameră. Aceste monitoare permit să auzi sau să vezi ce face copilul, ceea ce poate ajuta la prevenirea accidentelor, înainte ca acestea să se întâmple.

1. Stadiul pre-operațional

În etapa pre-operațională, între 2 și 7 ani, copiii încep să dezvolte gândirea axată pe simboluri și imaginația. Curiozitatea lor evoluează pe măsură ce pun mai multe întrebări și caută explicații pentru lucrurile pe care le observă. Ei pot pune întrebări de tipul „de ce?", arătând interesul lor crescut pentru înțelegerea lumii din jurul lor.

1. Etapa operațională concretă

În etapa operațională concretă, între 7 și 11 ani, cei mici își dezvoltă abilitatea de a raționa logic și de a face deducții. Curiozitatea copiilor se extinde acum la înțelegerea relațiilor cauză-efect și a modului în care funcționează lucrurile. Ei devin interesați de experimente științifice și de construirea diverselor obiecte.

1. Etapa operațională formală

În cele din urmă, în etapa operațională formală, care începe la vârsta de 11 ani, copiii încep să gândească abstract și să se angajeze în raționamente ipotetice. Ei sunt acum interesați de subiecte complexe și pot începe să pună la îndoială probleme sociale și morale.

Alte opinii ale psihologilor care merită luate în considerare:

Pe măsură ce copiii cresc, curiozitatea la copii evoluează și se modifică odată cu vârsta. În cartea lor „The Whole-Brain Child", Dr. Tina Payne Bryson și Dr. Daniel J. Siegel explică modul în care curiozitatea joacă un rol esențial în dezvoltarea creierului unui copil. Ei spun că atunci când copiii sunt curioși, creierul lor este implicat în mod activ, creând conexiuni neuronale care le sporesc abilitățile de învățare.

Curiozitatea îi ajută pe copii să dezvolte o mentalitate de creștere, în care aceștia cred că inteligența și abilitățile lor pot fi îmbunătățite prin muncă și practică. Această mentalitate îi ajută să depășească provocările și eșecurile și le dezvoltă reziliența. Copiii mici sunt curioși în legătură cu lumea fizică, plastică, tactilă și sunt interesați să exploreze lucrurile din jurul lor. Pe măsură ce cresc, curiozitatea lor se concentrează mai mult asupra oamenilor, a relațiilor și a emoțiilor. Ei încep să pună întrebări mai complexe și să caute răspunsuri mai aprofundate.

Cu toate acestea, odată cu creșterea curiozității, apar și pericole potențiale de care părinții și îngrijitorii trebuie să fie conștienți. Copiii sunt curioși în mod natural și pot fi atrași de lucruri periculoase, cum ar fi obiectele ascuțite, substanțele otrăvitoare și locurile periculoase. Pe măsură ce copiii cresc și devin mai mobili, ei sunt expuși riscului de accidente și răniri. Prin urmare, este esențial ca părinții și îngrijitorii să asigure un mediu sigur și să supravegheze activitățile copiilor.

În cartea sa, „The Blessing of a Skinned Knee" (Binecuvântarea unui genunchi jupuit), Wendy Mogel explică un aspect deosebit de important: copiilor trebuie să li se permită să riște și să treacă prin eșecuri, pentru a învăța din ele. Cu toate acestea, ea subliniază că părinții și tutorii trebuie să creeze un mediu sigur astfel încât cei mici să se simtă în siguranță să exploreze și să își asume riscuri.

Aceștia trebuie să găsească un echilibru între a oferi un mediu sigur și favorabil și unul care îi stimuleze pe copii să exploreze ce îi înconjoară și să învețe din experiențele lor. Acest lucru poate fi realizat prin joc, care este o modalitate naturală pentru copii de a învăța și de a cunoaște împrejurimile. Învățarea bazată pe joc este o modalitate eficientă de a promova curiozitatea și creativitatea copiilor, deoarece le permite să experimenteze și să exploreze lumea din jurul lor într-un mediu sigur și ofertant.

În concluzie, curiozitatea este o trăsătură naturală a copiilor care îi ajută să dezvolte noi abilități, să dobândească cunoștințe și să creeze conexiuni neuronale. Pe măsură ce cresc, curiozitatea lor evoluează odată cu ei, iar aceștia devin mai interesați de subiecte mai complexe și încep să înțeleagă deferit lumea din jurul lor. Cu toate acestea, pe măsură ce încep să exploreze în mod independent mediul înconjurător, ei se confruntă cu potențiale pericole și este esențial să îi educăm cu privire la măsurile de siguranță. Încurajarea curiozității și, în același timp, asigurarea siguranței lor (prin punerea în aplicare a sfaturilor practice menționate mai sus) creează o abordare echilibrată pentru a crește copii curioși și încrezători.

Surse foto: Freepik.com